Ziua porților deschise...Sarmizegetusa Regia și-a dezvăluit oficial rădăcinile, la 9 septembrie.

ENGLISH VERSION

Toți ochii sunt ațintiți asupra perspectivei ca săpăturile să conducă la una din cele mai însemnate  descoperiri arheologice din lume! ​
Ar putea părea o știre nesemnificativă, dar gândiți-vă că acest lăcaș, care a fost centrul administrativ și spiritual al Daciei antice, nu a fost excavat decât în proporție de 5% din suprafața bănuită, cu ultimele săpături făcute acum multi ani. Fiți siguri că dacă arheologii ar scoate la iveala noutăți din Egipt, Mexic sau Peru, întreg globul ar ajunge să fie la curent.       Mă bazez pe convingerea că în epoca noastră civilizațiile antice interesează întreaga comunitate a lumii. In cazul de față e vorba de capitala unei civilizații numeroase și puternice a Europei pre-antice, pe cale să ni se dezvăluie mai temeinic. Excavațiile vizează părți care au fost identificate deja din 1989. Există un interes crescând pentru civilizația Dacică, manifestată de vizitatori Români dar și veniți din alte părți ale lumii, care practic inundă zona, pentru a vedea cu propriii lor ochi trofeele scoase la iveală. Cineaști și istorici străini și-au arătat , în operele lor, interesul lor crescând pentru istoria dacilor. M-am convins de importanța Sarmizegetusei pentru români, discutând pe larg cu vizitatorii centrului nostru turistic, Vatra. E un aspect care ar merita un post separat, dar voi aminti puțin despre el și către sfârșitul acestui articol.

In acest articol povestesc impresii din vizita mea la faimosul sit arheologic dac, din 9 septembrie, cu ocazia Zilei Porților Deschise, un efort coordonat al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și a Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice din Deva. Proiectul de cercetare este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și de Consiliul Județean Hunedoara.
​
Urcând la șantierul arheologic am reușit să văd cu propriii mei ochi descoperirile recente. Am visat despre excavații de când m-am stabilit pe aceste locuri în urmă cu 21 de luni. Aura misterioasă care înconjura acest pământ s-a materializat de data asta într-o apropiere vie față de pământul ancestral.  Am făcut parte din primul tur al zilei, care a fost ghidat de doctoranzii arheologi din Cluj, care lucrează pe acest șantier. M-a impresionat profesionalismul lor și amabilitatea cu care și-au împărtășit cunoștințele. 

---

Iată, mai jos, ce s-a descoperit recent, preluând cuvintele din broșura oficială:
“In anul 2017, cercetările arheologice desfășurate la Sarmizegetusa Regia au inclus terasa IX-a, aflata in zona centrala a capitalei dacice. Intre rezultatele obținute pana in momentul de fata se numără identificarea unui nou segment al aleii pavate (o ramificație a drumului care asigura accesul dinspre fortificație spre zona sacra) si a unui nou edificiu cu elemente din calcar. Se adaugă descoperirea a numeroase artefacte, precum fragmente ceramice, inclusiv de la vase pictate cu motive geometrice si zoomorfe, piese din fier, sticla, etc.
Campaniile arheologice viitoare vor avea intre obiectivele lor stabilirea planului complet al construcției amintite, urmând ca după masurile de conservare/restaurare ea sa fie introdusă in traseul de vizitare.”

Am învățat că munca arheologului cere răbdare, un atribut specific tehnicii meticuloase de excavare. Multă lume nu înțelege faptul că elucidarea elementelor istorice cere salvarea tuturor detaliilor esențiale, pentru că numai așa se poate înțelege mai bine contextul, întreaga poveste. Menționez acest lucru pentru că mulți turiști s-au plâns frustrați de încetineala cu care se scot la lumină misterele Sarmizegetusei! Tuturor le spun, fiți pacienți. Adevărul va fi scos la lumină la momentul potrivit.
Una din poveștile inedite care se conturează ar demonstra că Sarmizegetusa a găzduit cel mai mare atelier de fierărie, comparabil cu cele din toate cetățile și așezările dacice, luate la un loc, pe baza fragmentelor de fier găsite aici. Pe de altă parte, fragmentele de sticlă și uneltele de prelucrare a sticlei găsite anterior arată că aici a funcționat și un atelier de pre-producție a sticlei. (De obicei, în acele timpuri, sticla era mai întâi pre-fabricată, ca apoi să fie trimisă la studiouri de finisare din Grecia, sau alte locuri, astfel că atelierul din Sarmizegetusa era dedicat, cel mai probabil, unei pre-producții.)

---

Arheologii m-au făcut să văd și să înțeleg intricatul sistem de stratificare a solului prin care dacii au consolidat terase pe culmile dealurilor. Am mai învățat că stilul blocurilor de piatră din construcții a fost inspirat puternic de arhitectura greacă, elenistică. Oare Burebista, în incursiunile sale din jurul Mării Negre a recrutat arhitecți din Histria, ca să îl ajute la construcțiile sale? Ori, poate, grecii au fost cei influențați de către daci? E posibil ca între cele două civilizații să fi avut loc o fuziune de idei.
Au fost mult mai multe aspecte arheologice discutate, care depășesc volumul care sunt în stare să îl reproduc. Valoarea turului rămâne, însă, limpede pentru mine. Am apreciat pietrele și pozițiile lor într-o manieră în care nu am reușit să o fac până acum, și pentru aceasta mă simt recunoscătoare.

---

Nu am manifestat niciodată un interes anume pentru aspectele arheologice ale acestui sit antic, și asta probabil numai pentru că nu am avut ocazia să fiu instruită în acest fel. Interesul meu pentru acest pământ continuă să își tragă seva și din alte planuri, sacre, dar respect adânc și apreciez perspectiva științifică și munca depusă aici. Sunt convinsă că toți vizitatorii au apreciat dedicația și entuziasmul gazdelor. Admit cu sinceritate că am învățat multe și că mă simt mai legată de acest pământ după această experiență nouă. Reiese beneficiul ghidării de la persoană la persoană, având ca ghid chiar un arheolog specializat în Sarmizegetusa Regia.
Transmit cu bucurie vestea că proiectul actual de excavare va dura 3-4 ani și că în fiecare an artefactele nou descoperite vor fi expuse (urmează să aflăm când și în care muzeu). 

Sunt bucuroasă și inspirată de atenția care începe să fie dirijată înspre valorile capitalei dacice. Se cuvine să arătăm respect și să onorăm pământului strămoșesc.
În studiile mele legate de culturile indigene ale Americii de Nord am constatat efortul care se face pentru conservarea identității acestora. Înțelegerea și onorarea rădăcinilor noastre contribuie la întărirea moralului acelora dintre noi care prețuiesc moștenirea noastră nativă. Ceea ce aflu în mod constant de la turiștii români este dorința și nevoia lor aproape disperată de a cunoaște istoria lor adevărată. Tocmai din acest motiv, unii dintre ei revin aici an de an. Aceasta mă convinge că oricât pământ ar acoperi relicvele trecutului, sentimentul oamenilor față de pământul străbun, față de înaintașii lor, nu poate fi suprimat. (Acest lucru nu are de-a face cu naționalismul, ci cu subtilul domeniu al spiritualului. Ar fi înțelept să ne apropiem, studiem și respectăm această perspectivă, dacă nu pentru altceva, atunci doar pentru beneficiile psihico-emoționale pe care ni le aduce). Sunt convinsă că lumea ne felicită pentru această înclinație.

Este important pentru viitor ca descoperirile să fie documentate si făcute cunoscute în mod eficient. Pledez pentru idea ca propagarea lor să fie făcută pe viu, repetând ceea ce ni s-a oferit astăzi, prin Ziua Porților Deschise. În felul acesta, istoria poporului va fi restituită poporului.
​
Stimați arheologi, continuați-vă munca cu transparență și cinste. Aceste excavații ar putea reprezenta începutul frumos al scoaterii la Lumină a istoriei noastre.

Va multumesc pentru citirea perspectivei mele de pana acum despre ce se desfasoare sus la capitala Daciei. Sper sa fie de folos. Trimiteti mai departe daca doriti...
Iar pe pagina de Facebook si pe acest website, puteti urmarii in continuare noutatile care se vor petrece prin zona si la Vatra Centru Turistic.

Cu mult drag,
Teodora Porumb

---

Vatra Facebook Page